Tulburarile de personalitate


Sunt momente cand o persoana poate trece de la o stare la alta, sau cand nu reuseste sa ia singura decizii, parcurcand o perioada de nesiguranta.  Oricui i se poate intampla ca uneori sa puna esecurile pe seama altora sau sa simta nevoia sa se izoleze din cand in cand. Alteori, unora li se pare ca totul este impotriva lor. Daca aceste manifestari, sau tulburari de comportament, persista sau se intensifica in timp si la varsta matura, incepem sa vorbim de tulburari de personalitate.
Cand incep problemele?
Inca din copilarie, atunci cand problemele, tensiunile familiale sunt intense, chiar daca nu sunt explicite. Copilul nu face nimic intentionat, premeditat. El este impins de doua forte imense si doar le urmeaza: instinctul supravietuirii si dragostea fata de mama.
Copiii lipsiti de dragostea materna, care de mici incep sa manifeste indiferenta, detasare extrema sau apatie, nu fac altceva decat sa ramana loiali mamei, cea care i-a abandonat, cel putin emotional.
Un copil nu isi tradeaza mama.
Chiar si acela care o sfideaza mai tot timpul si in toate cele. El este de fapt loial relatiei cu ea. Acesta este felul de relatie pe care a fost incurajat sa o aiba cu mama sa. Este poate singurul fel de relatie care i s-a mai permis. Sfidarea ofera o modalitate vie de a fi permanent in relatie si de a nu pleca din ea. Este tot o manifestare de dragoste a copilului, dar nu prin pupici si imbratisari. Este asa cum o cere conjunctura de viata si asa cum a dat mama tonul.
Actiunile copilului sunt doar efectul, in timp ce sursa, cauza sta dicolo de ele: in contextul de viata, in lipsurile sale afective, in dinamica familiei, in tarele posibile lasate mostenire din neam in neam si niciodata macar abordate, in niciun caz rezolvate. Ce se vede sunt actiunile de „neinteles” ale unui copil. Mergem in spatele lor si vom intelege.
Sa presupunem ca unul dintre parinti, acum luam ca exemplu tatal, sufera de anxietate. Avem deci un  parinte care sufera psiho-emotional si atunci tot organismal sau sufera.  Odata cu el integrul „organism” al familiei, copiii fiind cei mai vulnerabili la aceasta afectiune a parintelui. Ei sufera odata cu el. Preiau mult din corvoada psiho-emotionala. Vor dezvolta, in timp,din loialitate, fie o personalitate congruenta, fie opusa. Orice, dar nu adevarata lor personalitate.
Articolul complet pe site-ul nostru AC Psihologie

Comentarii